Trăim într-o perioadă tot mai provocatoare din punct de vedere psiho-emoțional, iar importanța unei comunicări eficiente, asumarea responsabilităților și sănătatea mintală sunt subiecte din ce în ce mai frecvente în spațiul public. Pentru că adolescenții și adolescentele au nevoie să fie auziți și ascultați, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, în parteneriat cu Terre des hommes Moldova, cu ajutorul financiar al Agenției Austriece pentru Dezvoltare și în parteneriat cu Ministerul Educație și Cercetării, desfășoară, în 12 școli profesionale și gimnazii din țară, proiectul „Dezvoltarea abilităților de viață și a comportamentelor sănătoase în rândul elevilor și elevelor din învățământul profesional tehnic pentru o mai bună pregătire de angajare în câmpul muncii”.
În cadrul proiectului, în perioada noiembrie – decembrie, Terre des hommes a organizat trei ateliere de informare dedicate părinților de adolescenți și susținute de psihologi și psihoterapeuți din Moldova și România. Discuțiile s-au focalizat pe aspecte legate de sănătatea psiho-emoțională a tinerilor și comunicarea eficientă dintre părinți și copii. Părinții care au participat la ateliere au aflat mai multe despre cum pot soluționa conflictele cu copiii adolescenți, cum să-și ajute copilul să deprindă abilitatea de a lua decizii de sine stătător și cum să aibă grijă de sănătatea mintală a adolescenților (adolescentelor), înțelegând particularitățile de vârstă ale acestora.
Atelierul „Cum îmi ajut copilul în luarea deciziilor?”
Cel de-al doilea atelier din seria „La o cafea cu părinții” s-a axat pe utilizarea practicilor pozitive pentru a ajuta părinții să înțeleagă cum să motiveze adolescenții să depășească frica de a lua decizii de sine stătător. Atelierul a fost susținut de Sorina Petrică, psihoterapeută din România.
Creșterea nivelului de responsabilitate al adolescenților poate fi o adevărată provocare pentru părinți. Respectiv, în cadrul celui de-al doilea atelier, Sorina Petrică, a oferit părinților mai multe instrumente de direcționare a deciziilor adolescenților în beneficiul lor, pentru că procesul de luare a deciziilor se învață, iar adulții sunt cei care pot sprijini dezvoltarea acestor abilități de termen lung.
Părinții au aflat mai multe despre procesul de educare în materie de luare a deciziilor, în special „cum devine un adolescent un om matur care ia decizii corecte”. Psihologa a propus trei etape:
- implicarea copiilor în procesul decizional, care trebuie să înceapă de la o vârstă fragedă, (delegarea anumitor responsabilități);
- exersarea abilităților de rezolvare a problemelor (evitarea de a da sfaturi, ceea ce înseamnă că părinții nu le dau copiilor pește, dar îi învață să pescuiască);
- delimitarea situațiilor în care părinții au puterea de decizie și situații în care adolescenții au un cuvânt de spus.
Atelierul a fost unul interactiv, iar părinții au fost implicați în discuții. Aceștia au reflectat asupra modului în care ei înșiși au învățat să ia decizii și câtă libertate au avut să o facă. De asemenea, psihoterapeuta a îndemnat părinții să facă o retrospectivă a deciziilor ce-i privește pe copiii lor și să înțeleagă cine optează, de fapt, pentru o anumită soluție în funcție de vârsta copilului: cine decidea lucruri precum pentru ce cursuri suplimentare să opteze, în ce să se îmbrace la școală, ce cluburi extracurriculare să frecventeze etc. când era copilul mic și cine decide acum, în adolescență.
„Pe măsură ce copilul crește și ajunge la vârsta adolescenței, implicarea lor în luarea deciziilor privind propria viață este mai mare decât în perioadele anterioare (ex. vârsta pre-școlară). Acest lucru este important pentru ca adolescenții să fie antrenați, astfel încât, atunci când vor ajunge să fie maturi, să poată fi independenți în materie de luare a deciziilor”, a explicat psihoterapeuta. Totodată, în acest context, specialista a menționat că deciziile ce țin de siguranța adolescentului trebuie să rămână în continuare pe seama părinților.
Sorina Petrică susține că sunt mai multe moduri în care adolescenții pot fi implicați în luarea deciziilor. Printre trucurile care pot fi utilizate de către părinți se numără apelul la curiozitatea copilului, oferirea unui credit de încredere, comunicarea empatică cu copilul, provocarea interesului prin intermediul mai multor întrebări și încurajări etc.
Rolul părinților, la vârsta adolescenței, este de a oferi o bază sigură copilului care să îi permită de fiecare dată să plece și să revină în siguranță. Potrivit specialistei, părinții trebuie să fie acel far la care adolescenții să se întoarcă ori de câte ori simt nevoia.
Rezolvarea problemelor versus sfaturi
Specialista menționează că rezolvarea problemelor îi învață pe adolescenți să abordeze corect situațiile, să aibă o autonomie proprie în materie de luare a deciziilor, pe când sfaturile îi fac dependenți de opinia părintelui. Prin urmare, se crează o relație nesănătoasă în care copilul obține deprinderea de a se eschiva de la anumite responsabilități.
Uneori, părinții se implică prin oferirea sfaturilor reieșind din situațiile și observațiile pe care le-au făcut de-a lungul vieții. Experiența copilului adolescent, însă, poate să difere de cea a părintelui, respectiv sfatul poate să nu se plieze pe realitatea actuală a problemei, iar soluția propusă să fie una nepotrivită.
Părinții ar trebui să fie ghizii copiilor în materie de învățare a luării deciziilor corecte. La atelier, aceștia au aflat care sunt etapele de rezolvare a problemelor, un model util pe care să-l transmită adolescenților. În primul rând, problema trebuie definită, după care este imperială identificarea soluțiilor potențiale, dar și a consecințelor pentru fiecare soluție. Urmează etapa cea mai dificilă – „alegerea soluției” potrivite și, respectiv, luarea deciziei. Acest proces complex se încheie cu punerea în aplicare a soluției și evaluarea modului de rezolvare a problemei.
Totodată, psihoterapeuta a atins inclusiv o coardă sensibilă printre participanții la atelier și anume motivul pentru care aceștia ajung să dea sfaturi copiilor: dorința de a le ușura calea prin viață; dorința absolut nobilă ca adolescenții să nu treacă prin aceleași greșeli ca și părinții lor; teama că tinerii vor avea de suferit pe termen lung, dificultatea de a tolera greșelile copiilor.
„Greșelile copiilor sunt un semn pentru adulți ca aceștia să înțeleagă gafele pe care le-au făcut în organizarea procesului de învățare pentru copil. Accentul trebuie pus pe reușitele copilului. Din păcate, încă se mai promovează rușinea pentru greșeli, ceea ce e incorect și trimite semnale eronate adolescentului. Cu cât tinerilor le e mai frică de greșeli, cu atât mai puțin se vor implica în luarea deciziilor și vor pasa această responsabilitate pe umerii altora”, a concluzionat psihoterapeuta.
Totodată, părinții au un rol cheie în dezvoltarea abilităților copiilor să ia decizii proprii. Specialista a subliniat că, pentru independența adolescenților, părinții trebuie să exerseze cu aceștia rezolvarea problemelor la momentul potrivit. De asemenea, este indicată facilitarea accesului tinerilor la persoane de încredere, acel far la care să se întoarcă ori de câte ori au nevoie. Respectiv, tot aici, psihoterapeuta a menționat crearea unui dialog deschis cu adolescenții în cadrul căruia părintele să fie entitatea care oferă informație și consiliere în legătură cu acea călătorie pe care o va face copilul în societate. În același context, părinții trebuie să aibă grijă să se autoeduce pentru a fi un exemplu de valori, abilități și obiective, pe care copilul să vrea să le însușească.
Părinții prezenți la eveniment au mai aflat despre diferența dintre atitudinea prietenoasă față de copil și prietenia cu adolescentul, cum pot să lucreze cu copiii perfecționiști și cum își pot susține copiii în explorarea lumii sociale.
Despre proiect:
Proiectul „Dezvoltarea abilităților de viață și a comportamentelor sănătoase în rândul elevilor și elevelor din învățământul profesional tehnic pentru o mai bună pregătire de angajare în câmpul muncii” are ca scop susținerea elevilor și elevelor din școlile profesional tehnice (inclusiv vulnerabili și cu dizabilități) să practice comportamente de sănătate reproductivă sigure și să adopte un stil de viață sănătos.
La finele proiectului, tinerii și tinerele din învățământul profesional tehnic, în special fetele, vor avea mai multe oportunități pentru angajarea în câmpul muncii și o perioadă redusă de tranziție pe piața muncii, prin dezvoltarea abilităților de viață și prin împuternicirea și convingerea acestora de a practica comportamente sigure și sănătoase.
Pentru a dezvolta abilitățile de viață și a încuraja comportamentele sigure și sănătoase ale tinerilor, Terre des hommes și-a propus să le ofere suport prin ateliere de formare a abilităților și comportamentelor pentru un mod sănătos de viață, sigure și non-violente. Totodată, Tdh Moldova oferă suport și părinților acestora prin organizarea întâlnirilor cu specialiștii din cadrul centrelor de sănătate prietenoase tinerilor, psihologi și psihoterapeuți care să le ofere răspunsuri la diverse întrebări. Astfel, părinții să fie aliați de încredere ai copiilor lor adolescenți, să-i poată încuraja să-și dezvolte abilități de viață și să contribuie la împuternicirea comportamentelor sigure.
