Trăim într-o perioadă tot mai provocatoare din punct de vedere psiho-emoțional, iar importanța unei comunicări eficiente, asumarea responsabilităților și sănătatea mintală sunt subiecte din ce în ce mai frecvente în spațiul public. Pentru că adolescenții și adolescentele au nevoie să fie auziți și ascultați, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, în parteneriat cu Terre des hommes Moldova, cu ajutorul financiar al Agenției Austriece pentru Dezvoltare și în parteneriat cu Ministerul Educație și Cercetării, desfășoară, în 12 școli profesionale și gimnazii din țară, proiectul „Dezvoltarea abilităților de viață și a comportamentelor sănătoase în rândul elevilor și elevelor din învățământul profesional tehnic pentru o mai bună pregătire de angajare în câmpul muncii”.
În cadrul proiectului, în perioada noiembrie – decembrie, Terre des hommes a organizat trei ateliere de informare dedicate părinților de adolescenți și susținute de psihologi și psihoterapeuți din Moldova și România. Discuțiile s-au focalizat pe aspecte legate de sănătatea psiho-emoțională a tinerilor și comunicarea eficientă dintre părinți și copii. Părinții care au participat la ateliere au aflat mai multe despre cum pot soluționa conflictele cu copiii adolescenți, cum să-și ajute copilul să deprindă abilitatea de a lua decizii de sine stătător și cum să aibă grijă de sănătatea mintală a adolescenților, înțelegând particularitățile de vârstă ale acestora.
Atelierul „Cum să am grijă de sănătatea mintală a copilului meu?”
Cel de-al treilea atelier din seria „La o cafea cu părinții” s-a axat pe bunăstarea psiho-emoțională a copiilor, cum pot părinții influența starea adolescenților și cum să comunice cu ei pentru a se auzi reciproc și avea o relație armonioasă, în ciuda provocărilor vârstei adolescente și a diferențelor dintre generații.
„Este ok ca un băiat de aproape 16 ani să fie surprins că plânge, dar, în același timp, el afirmă că este bine?” Atelierul a început cu o discuție sinceră în baza unui exemplu, provocată de psihologul Sergiu Toma. Părinții din sală au fost îndemnați să analizeze studiul de caz și să facă diferența între ce este firesc și o particularitate a vârstei și ce reprezintă provocările unui copil adolescent, la care părinții este nevoie să fie atenți. Astfel, în baza exemplului și al exercițiului, părinții au identificat principalele problemele ale adolescenților și provocările care le umbresc starea de bine și echilibrul emoțional.
Alarmarea
În momentul în care în viața adolescenților se schimbă radical (ex. nu mai face lucrurile care îi plăceau, nu mai vrea să se întâlnească cu oameni noi, nu mai vrea să vorbească la telefon etc.) e timpul pentru părinți să se alarmeze. Cert este că această stare de alarmare trebuie să aibă loc cu grijă, pentru a nu stresa și mai mult copilul. Sergiu Toma a subliniat că, potrivit unei statistici, unul din patru adolescenți se simt iritați, nervoși și au dispoziție proastă mai des decât o dată pe săptămână, iar, în timpul pandemiei, bunăstarea psiho-emoțională a elevilor s-a înrăutățit.
„Când e vorba despre sănătate mintală, în primul rând vorbim despre deprinderile pe care le are o persoană, ce crede ea despre sine, ce calități este convinsă că posedă etc. Convingerile pe care le are cineva în raport cu propria persoană sunt expresia sănătății sale mintale. Respectiv, dacă ar fi să analizăm sănătatea mintală, ar trebui să înțelegem pe cât de puternică sau valoroasă se crede o persoană”, a spus specialistul.
Dacă părinții ar ști să își asculte copiii fără a-i întrerupe, ar observa că aceștia adesea vin și cu soluții la problemele pe care le au. Specialistul a specificat că de multe ori părinții au o comunicare defectuoasă cu copii lor, iar în top trei curiozități sau întrebări pe care le au aceștia sunt: dacă copilul și-a făcut temele, a făcut curat și a mâncat. Prin urmare, adolescentului i se crează impresia că părinții sunt interesați doar de aceste aspecte.
Pentru a schimba discursul și a le arăta că le pasă cu adevărat de emoțiile copiilor și a construi o comunicare autentică, Sergiu Toma le sugerează părinților un exercițiu zilnic, din trei întrebări pe care să le pună copiilor lor:
- Cum te-ai descurcat azi (la școală, la activități extrașcolare etc)?
Dacă copilul răspunde că i-a mers prost, reacția părintelui ar trebui să fie de validare: „îmi pare rău, cred că ți-a fost greu”.
- Ce-a fost, ce s-a întâmplat deosebit astăzi?
Scopul acestei întrebări este mai puțin de a obține un răspuns, dar mai degrabă pentru a invita copilul să gândească într-un fel anume.
- Vrei să-ți povestesc despre ziua mea?
Părintele îi va povesti copilului doar dacă acesta vrea să știe, fără a-l blama sau a-l face să se simtă prost dacă nu-l interesează.
Astfel de întrebări și dialoguri schimbă obișnuința unei comunicări convenționale și apropie părinții și copiii într-o comunicare mai empatică și cu sens.
Gestionarea emoțiilor și stările de anxietate și depresivitate
Sergiu Toma a vorbit și despre dezvoltarea inteligenței emoționale a adolescenților. Specialistul a folosit, pentru comparare, o scară imaginară a emoțiilor care oscilează când persoana e fericită sau tristă. Persoanele mature care știu să-și gestioneze emoțiile pot reveni mai ușor la echilibrul emoțional, pe când pentru adolescenți ieșirea din stările de tristețe poate fi destul de complicată, iar părinții nu trebuie să-și preseze copilul să fie fericit cu orice preț.
„Când vă observați copilul că e trist, susțineți-l și explicați-i că e ok să se simtă așa, nu îl forțați să fie fericit sau să zâmbească cu orice preț, pentru că astfel poate dezvolta reticențe și anxietate socială.”, a explicat Sergiu Toma.
O altă stare la care a făcut referire specialistul, este cea depresivă. Această poate fi observată atunci când copilul se simte aproape tot timpul trist și nimic nu îl mai bucură, mănâncă mai puțin sau mai mult decât de obicei, vrea să doarmă mai mult sau mai puțin decât obișnuiește, nu poate sta locului sau, din contra, se mișcă foarte greoi, se simte vinovat pentru lucruri mărunte, fără importanță, are gânduri legate de moarte sau sinucidere etc. La aceste semne alarmante, părintele ar trebui să dea dovadă de vigilență, să vorbească cu adolescentul fără să îl învinovățească și să apeleze la un specialist dacă stările persistă. Sergiu Toma îi atenționează pe părinți că în adolescență riscul de sinucidere este mai mare, prin urmare, le sugerează să fie atenți la semnalele transmise de către copii.
Tinerii care au anxietate generalizată se pot plânge de o stare continuă de alertă, dureri dese de burtă, oboseală cronică, lipsă de concentrare, senzații de greață, diaree. De regulă, se vor gândi că trebuie să fie perfecți pentru ca să fie valoroși; dacă o situație îi sperie, consideră că trebuie să o evite; trebuie să fie iubiți de toată lumea; au o frică constantă de a nu greși. Specialistul îi atenționează pe părinți să nu fie indiferenți la aceste semnale și să nu blameze adolescenții, ci să îi asculte de fiecare dată, pentru că fiecare emoție și sentiment contează.
O adolescentă participantă la atelier le-a împărtășit părinților prezenți la eveniment perspectiva ei asupra modului de comunicare al părinților cu copiii, confirmând că tot ce a povestit Sergiu Toma coincide cu ce simt și își doresc adolescenții. Aceasta le-a sugerat părinților să nu fie critici cu copiii lor și să iasă, de exemplu, la o plimbare și să discute calm, să asculte. Psihoterapeutul adăugat că la această etapă de dezvoltare a copiilor, când discută cu ei, părinții trebuie să știe să asculte mai mult și să vorbească cât mai puțin, uneori deloc și să le ofere spațiu de exprimare, iar dacă vor să vină cu un sfat, să-și întrebe mai întâi adolescentul dacă își dorește sau are nevoie de acesta și să accepte și să respecte dacă copilul nu-și dorește sfatul părintelui.
„Când vorbim despre starea emoțională, e cazul să învățăm să recunoaștem și să simțim momentele în care trebuie să le fim copiilor mai aproape. E important ca părinții să nu se grăbească cu soluții, dar să asculte, să motiveze copilul”, a spus Sergiu Toma.
Pe final, răspunzând la întrebarea unui părinte, specialistul a oferit trei sfaturi pentru creșterea încrederii în sine la adolescenți:
- În fiecare zi spuneți-i copilului un lucru pe care l-ați apreciat la el în acea zi, pe care l-a făcut și este un fapt obiectiv.
- Discutați cu copilul despre ce înseamnă să fii neîncrezător în forțele proprii, de ce este acest lucru bine uneori și în ce situații.
- Discutați cu el periodic despre momentele în care el s-a simțit sigur pe el.
Sergiu Toma a subliniat din nou că aceste întrebări și discuții sunt pentru a-l invita pe copil să gândească într-un fel anume și să înțeleagă anumite lucruri. „Fiți curioși în privința momentelor în care copilul s-a simțit sigur pe el azi, pentru că nu este adevărat că el nu este niciodată înrezător în forțele proprii. Încrederea în sine nu este convingerea de a putea totul, oricând și oricum, dar că ne pricepem bine la anumite lucruri”
Participanții la eveniment s-au arătat impresionați de informația și sfaturile obținute în urma discuției cu psihoterapeutul și au afirmat că se simt motivați de a schimba anumite lucruri în comunicarea cu copiii adolescenți, de a fi mai atenți în raport cu cei dragi, de a observa semnalele de alarmă și de a asculta mai des, fără a se aventura prea mult în a oferi sfaturi și a-și impune părerea.
Despre proiect:
Proiectul „Dezvoltarea abilităților de viață și a comportamentelor sănătoase în rândul elevilor și elevelor din învățământul profesional tehnic pentru o mai bună pregătire de angajare în câmpul muncii” are ca scop susținerea elevilor și elevelor din școlile profesional tehnice (inclusiv vulnerabili și cu dizabilități) să practice comportamente de sănătate reproductivă sigure și să adopte un stil de viață sănătos.
La finele proiectului, tinerii și tinerele din învățământul profesional tehnic, în special fetele, vor avea mai multe oportunități pentru angajarea în câmpul muncii și o perioadă redusă de tranziție pe piața muncii, prin dezvoltarea abilităților de viață și prin împuternicirea și convingerea acestora de a practica comportamente sigure și sănătoase.
Pentru a dezvolta abilitățile de viață și a încuraja comportamentele sigure și sănătoase ale tinerilor, Terre des hommes și-a propus să le ofere suport prin ateliere de formare a abilităților și comportamentelor pentru un mod sănătos de viață, sigure și non-violente. Totodată, Tdh Moldova oferă suport și părinților acestora prin organizarea întâlnirilor cu specialiștii din cadrul centrelor de sănătate prietenoase tinerilor, psihologi și psihoterapeuți care să le ofere răspunsuri la diverse întrebări. Astfel, părinții să fie aliați de încredere ai copiilor lor adolescenți, să-i poată încuraja să-și dezvolte abilități de viață și să contribuie la împuternicirea comportamentelor sigure.
