Cum comunic și cum soluționez conflictele cu copilul meu adolescent?

Cum comunic și cum soluționez conflictele cu copilul meu adolescent?

Trăim într-o perioadă provocatoare din punct de vedere psiho-emoțional, iar importanța unei comunicări eficiente, asumarea responsabilităților și sănătatea mintală sunt subiecte tot mai frecvente în spațiul public. Pentru că adolescenții și adolescentele au nevoie să fie auziți și ascultați, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, în parteneriat cu Terre des hommes Moldova, cu ajutorul financiar al Agenției Austriece pentru Dezvoltare și în parteneriat cu Ministerul Educație și Cercetării, desfășoară, în 12 școli profesionale și gimnazii din țară, proiectul „Dezvoltarea abilităților de viață și a comportamentelor sănătoase în rândul elevilor (elevelor) din învățământul profesional tehnic pentru o mai bună pregătire de angajare în câmpul muncii”.

În cadrul proiectului, în perioada noiembrie – decembrie, Terre des hommes a organizat trei ateliere de informare dedicate părinților de adolescenți și susținute de psihologi și psihoterapeuți din Moldova și România. Discuțiile s-au focalizat pe aspecte legate de sănătatea psiho-emoțională a tinerilor (tinerelor) și comunicarea eficientă dintre părinți și copii. Prin urmare, părinții care au participat la ateliere au aflat mai multe despre cum pot soluționa conflictele cu copiii adolescenți, cum să-și ajute copilul să deprindă abilitatea de a lua decizii de sine stătător și cum să aibă grijă de sănătatea mintală a adolescenților (adolescentelor), înțelegând particularitățile de vârstă ale acestora.

Sesiunea de informare: „Cum comunic și cum soluționez conflictele cu copilul meu?”

Comunicarea este o artă care merită și trebuie însușită, iar părinții ar trebui s-o stăpânească pe cât de bine posibil, pentru a interacționa eficient cu copiii lor și a le transmite modele solide de comunicare.

În primul atelier, psihologa Tatiana Turchină, șefa Centrului Formare Continuă a Universității de Stat din Moldova, a abordat subiectul comunicării eficiente dintre părinți și copii, cu accent pe rezolvarea conflictelor apărute în urma unei interacțiuni defectuoase. Sesiunea de informare s-a axat pe patru puncte cheie. Prin urmare, părinții au aflat:

  • de ce există o discrepanță între așteptările lor de la copil și așteptările adolescentului (adolescentei);
  • cum trebuie să fie transmis un mesaj ca acesta să nu traumeze și să fie decodificat corect;
  • care sunt cele mai frecvente cauze ale conflictelor dintre părinți și copii;
  • ce strategii de soluționare a conflictelor sunt bine-venite.

Așteptările părinților versus așteptările adolescenților (adolescentelor)

Adolescența este o etapă dificilă pentru copii, care trec printr-un șir de procese de transformare, fizice și emoționale, dar și pentru părinți, care nu reușesc mereu să facă față exploziilor de independență ale copiilor.

Din punctul de vedere al părinților, aceștia își doresc puține lucruri de la copiii lor, care li se par firești la această vârstă: responsabilitate, să nu le răspundă înapoi, să fie ascultători (ascultătoare), să facă ce li se spune, să nu cauzeze probleme, să fie muncitori (muncitoare), să aibă același nível de înțelegere a lucrurilor ca și adultul, să răspundă la întrebările adulților, să nu se enerveze etc. Totodată, aceste așteptări sunt adevărate provocări pentru adolescenții (adolescentele) care, în procesul de metamorfozare spre maturitate, au nevoie de intimitate, libertate și înțelegere. Prin urmare, așteptările adolescenților (adolescentelor) ar fi: să fie înțeleși (înțelese), să le fie respectată opinia, părinții să fie empatici, să le fie păstrată intimitatea, să li se accepte interesele, să fie apreciați (apreciate), să nu fie criticați (criticate), să li se pună mai puține întrebări, să li se ofere mai multă libertate în comunicare, să fie auziți (auzite).

Pentru părinți, așteptările adolescenților (adolescentelor) reprezintă, la rândul lor, o provocare.  Aceștia ar trebui să conștientizeze și să accepte că cel pe care îl consideră copil încă se află într-o etapă de descoperire de sine și de maturizare. Prin urmare, părinții nu mai pot dirija procesele din primul rând, ci trebuie să se retragă în culise, pentru a putea continua buna comunicare cu adolescenții (adolescentele). Totodată, cu părere de rău, prea mulți părinți s-au obișnuit cu rolul de regizori, iar procesul de adaptare la noua realitate ia mai mult timp.

Invitați să reflecteze asupra tuturor acestor aspecte, părinții au înțeles mai bine viziunile adolescenților (adolescentelor) și că, deși, aparent, au așteptări diferite, în esență, ambele părți își doresc aceleași lucruri: să fie auzite, să fie respectate, să li se aprecieze identitatea, afecțiunea și interesele pe care le au etc.

Oricând, în orice situație, noi comunicăm, chiar dacă nu transmitem acest mesaj prin intermediul limbajului verbal. Adulții dețin un control mai mare în procesul comunicării, pentru că dispun de competențe mai avansate, prin urmare, adulții sunt cei care trebuie să învețe să comunice corect, pentru a stabili o relație constructivă”, menționează psihologa.

Prin intermediul comunicării, părinții pot persuada adolescenții, iar acest instrument devine foarte important în mâini dibace. În acest sens, psihologa a explicat ponderea comunicării verbale, nonverbale și scrise, cu accent pe comunicarea nonverbală, care prevalează în transmiterea mesajelor, luând diferite forme: mimica, anturajul, modulația vocii, gesturile, tăcerea, lucrurile din jur, prezența etc.


Cum (nu) trebuie să fie transmise mesajele

Stările prin care trec părinții, dar și exemplele pe care le-au avut în copilăria lor, îi determină să recurgă la modele traumatizante, ineficiente și conflictuale de comunicare.

Psihologa a menționat că, în trecut, fără a avea o intenție negativă, a repetat instinctiv unele mesaje clișeice. Prin urmare, votul de încredere dat de copii a avut de suferit. Totodată, specialista menționează că este important ca părinții să conștientizeze la momentul potrivit modelele nocive pe care aleg să le urmeze și să găsească o soluție până nu e prea târziu. Mai mulți părinți au fost de acord că modelele pe care le utilizează nu sunt cele mai potrivite și au menționat că au reușit să se vadă în „oglindă” ascultând descrierile. Respectiv, aceștia și-au exprimat încântarea că au ocazia să studieze subiectul comunicării cu adolescenții (adolescentele) mai detaliat, pentru că își doresc o relație eficientă cu copiii lor.

Elementele care ar trebui să fie excluse din transmiterea mesajelor sunt: critica, etichetarea, abaterea, moralizarea, ordinele, folosirea în exces a întrebărilor, amenințările, pretinderea că părintele a înțeles ce vrea să spună copilul etc.

Prin amenințare, de exemplu, îi arătăm copilului nemulțumirea noastră, dar o facem în modul în care copilul se simte blamat, rușinat și vinovat. Nici moralizarea nu face parte dintr-o comunicare eficientă, aceasta nu va aduce un rezultat frumos în interacțiunea cu copilul nostru. Mulți părinți recurg la aceste strategii din frica de a nu pierde controlul asupra copilului, însă ajung să îndepărteze și mai mult copilul”, spune specialista. 

Printre „trucurile” de eficientizare ale comunicării cu adolescenții, psihologa a menționat: identificarea metodelor alternative de comunicare, apel la empatie, tratarea de la egal la egal, evitarea judecării, criticii și condiționării, definirea problemele, exprimarea sentimentelor (jignire, supărare, frică) etc.

Conflictele – cauzele și trucuri de rezolvare a acestora

Printre cele mai frecvente cauze ale conflictelor dintre părinți și adolescenți (adolescente) sunt: comunicarea defectuoasă, sisteme diferite de valori, percepțiile greșite, scopuri diferite, resursele limitate, adolescenții (adolescentele) devin mai independenți (independente) din punct de vedere emoțional, aceștia (acestea) doresc mai multă libertate și să negocieze anumite reguli etc. Prin urmare, cauzele conflictelor sunt diverse, iar sarcina părinților este nu să evite confruntările, dar să identifice din start necesitățile copilului și să încerce să găsească o soluție pe termen lung, pentru ca acestea să nu escaladeze.

Conflictul nu este rău sau bun, este un element constructiv al vieții. Acesta ne transmite un anumit mesaj pe care trebuie să-l decodificăm într-o manieră constructivă”, subliniază Tatiana Turchină.

Specialista a menționat mai multe strategii de soluționare a conflictelor. Pentru a avea o comunicare eficientă cu adolescenții, părinții ar trebui să fie atenți la atitudinea pe care o manifestă, să accepte diferențele, să dea dovadă de empatie, toleranță, să comunice asertiv, să-și regleze emoțiile, să aștepte momentul potrivit pentru a rezolva problema, deoarece conflictele cu adolescenții (adolescentele), în mare parte, nu sunt despre „cine are dreptate”, dar cum să creăm pace și armonie.


Despre proiect:

Proiectul „Dezvoltarea abilităților de viață și a comportamentelor sănătoase în rândul elevilor (elevelor) din învățământul profesional tehnic pentru o mai bună pregătire de angajare în câmpul muncii” are ca scop susținerea elevilor (elevelor) din școlile profesional tehnice (inclusiv vulnerabili și cu dizabilități) să practice comportamente de sănătate reproductivă sigure și să adopte un stil de viață sănătos.

La finele proiectului, tinerii (tinerele) din învățământul profesional tehnic, în special fetele, vor avea mai multe oportunități pentru angajarea în câmpul muncii și o perioadă redusă de tranziție pe piața muncii, prin dezvoltarea abilităților de viață și prin împuternicirea și convingerea acestora de a practica comportamente sigure și sănătoase.

Pentru a dezvolta abilitățile de viață și a încuraja comportamentele sigure și sănătoase ale tinerilor, Terre des hommes și-a propus să le ofere suport prin ateliere de formare a abilităților și comportamentelor pentru un mod sănătos de viață, sigure și non-violente. Totodată, Tdh Moldova oferă suport și părinților acestor tineri (tinere) prin organizarea întâlnirilor cu specialiștii (specialistele) din cadrul centrelor de sănătate prietenoase tinerilor, psihologi (psihologe) și psihoterapeuți (psihoterapeute) care să ofere răspunsuri la întrebările acestora. Astfel părinții să îi poată încuraja pe tineri (tinere) să își dezvolte abilitățile de viață și să contribuie la împuternicirea comportamentelor sigure.