Acest studiu constituie o primă încercare de analiză științifică a copiilor în situații de stradă în Republica Moldova.
În Republica Moldova pentru mulți copii, primele experiențe cu strada au loc la vârste foarte fragede, la 3 sau 4 ani. Printre principalele cauze care îi determină pe copii să plece de acasă sunt: abuzul de alcool al părinților, asociat cu violența domestică, violența asupra copilului și lipsa de supraveghere. Majoritatea copiilor identificați fug permanent din centrele în care sunt plasați și din familii atunci când sunt aduși acasă de reprezentanții serviciilor sociale și/sau de poliție. Totodată, profesioniștii care lucrează cu acești copii, au puține cunoștințe cu privire la specificul copiilor în situații de stradă, fapt care în cazul unora se manifestă prin sentimente de frică sau reticență față de copii.
Acestea sunt principalele resultate ale Studiului Calitativ Copiii în situații de stradă în Republica Moldova, care a fost elaborat pe parcursul anului 2017 de către Terre des hommes Moldova cu susținerea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului (mun. Chișinău), Inspectoratul General al Poliției și UNICEF Moldova.
Acest studiu constituie o primă încercare de analiză științifică a copiilor în situații de stradă în Republica Moldova.
Obiectivele urmărite în cadrul studiului au fost, pe de o parte, realizarea unei analize calitative a fenomenului copiilor în situații de stradă din Republica Moldova pentru a cunoaște și a înțelege mai bine natura și evoluția fenomenului și pentru a identifica mecanismele de prevenire și mecanismele optime pentru protecția acestor copii, iar pe de altă parte, realizarea profilului/profilurilor copiilor în situații de stradă din Republica Moldova prin abordarea factorilor ce determină acest fenomen din perspectiva individuală, familială, socială (școala, comunitatea etc.).
Raportul de față este divizat în șase capitole.
Primul capitol conține o succintă introducere în literatura de specialitate împreună cu o trecere în revistă a principalelor documente la nivel național și internațional, care constituie cadrul legal cu privire la drepturile copilului, în general, și la drepturile copiilor în situații de stradă, în particular.
În capitolul doi se face o descriere a instrumentelor folosite, a participanților și a procedurilor de cercetare.
Următoarele trei capitole prezintă rezultatele studiului structurate tematic în urma analizei, după cum urmează: (a) perspectiva profesioniștilor asupra copiilor în situații de stradă, (b) perspectiva părinților și (c) perspectiva copiilor.
Ultimul capitol inserează concluziile asupra a trei categorii de copii în situații de stradă, și anume: (1) copii pentru care s-a instituit o măsură de plasament după o experiență minimă de contact cu viața în stradă; (2) copii cu o experiență de contact cu strada mai mare de șase luni și (3) copii de la fostul Hotel Național.
Descrierea categoriilor de copii este continuată de prezentarea a 11 recomandări rezultate din problemele identificate în cadrul studiului. Acestea vizează prevenirea fenomenului, lucrul cu copiii în situații de stradă și politicile sociale.
Raportul se încheie cu câteva gânduri și reflecții referitoare la participarea copiilor în acest studiu.
Despre autor:
Liliana Foca, psiholog și doctorand în criminologie. Liliana Foca are o experiență de peste șapte ani în cercetare în domeniul protecției copilului. Temele de interes includ: copii afectați de migrația pentru muncă a părinților, copii cu părinți deținuți și copiii aflați în centre de plasament.
