La 27 februarie curent, Terre des hommes Moldova a prezentat rezultatele studiului calitativ „Copiii în situații de stradă în Republica Moldova”. La evenimentul de lansare au participat oficialități și specialiști din domeniul protecției copilului și a protecției sociale.
Studiul a fost realizat de psihologul român Liliana Foca, cu sprijinul Terre des hommes Moldova și constituie o primă încercare de analiză științifică a copiilor în situații de stradă din Moldova. Cercetarea se bazează pe informațiile colectate în perioada octombrie – decembrie 2017 de la 43 de participanți, dintre care 18 copii cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani din diferite orașe, care s-au aflat sau încă se aflau, în momentul cercetării, în situații de stradă, restul respondenților fiind membri ai familiilor acestor copii, vecini, precum și profesioniști din domeniul apărării și protecției drepturilor copilului. De asemenea au fost incluse și informații din dosarele de asistență socială a 13 copii aflați în situații de stradă.
„Acest studiu acoperă un gol informațional privind copiii în situații de stradă în Republica Moldova. El analizează factorii ce determină acest fenomen și practicile curente în protecția copiilor în situații de stradă”, explică Ludmila Ungureanu, directorul Tdh Moldova, necesitatea realizării unei astfel de cercetări. „Cel mai important, însă, studiul prezintă părerea acestor copii despre factorii care i-au determinat să ajungă în stradă și recomandările lor privind serviciile de protecție. El transmite vocea copiilor, iar misiunea autorităților și organizațiilor de profil este s-o audă și să țină cont de ea în procesul de reformare a mecanismului de protecție a copiilor în situații de stradă.”
Conform specialiștilor participanți la studiu, principalele motivele ale plecării copiilor de acasă constituie nivelul ridicat de sărăcie, abuzul de alcool al părinților și lipsa de supraveghere. Lucrul cu acești copii este în mod special îngreunat de faptul că majoritatea dintre ei vin din afara orașelor în care sunt identificați, iar mulți dintre ei, după ce sunt aduși în familie de poliție sau de serviciile sociale, revin în stradă din cauza mediului nesănătos de acasă. Specialiștii spun că, în ciuda intervențiilor realizate - consilierea părinților, asistență psihologică, asistență medicală, reintegrare școlară, monitorizare și plasament ș.a. – acestea au, de cele mai multe ori, un nivel scăzut de reușită din cauza lipsei de colaborare din partea părinților, a dependenței de alcool și a unui stil de viață „imoral”.
Șansele de reintegrare socio-familială a copiilor din această categorie scad semnificativ dacă copiii petrec un timp mai îndelungat în stradă, dacă provin din alte localități sau dacă prezintă probleme de sănătate mintală, sunt de părere profesioniștii.
Pe de altă parte, părinții vizați în studiu sunt de părerea că plecarea copiilor de acasă este cauzată de crearea unor relații nocive de prietenie cu alți copii aflați deja în situații de stradă. Ei susțin că au încercat să discute cu copiii lor despre riscurile la care se expun și au depus eforturi pentru a-i readuce acasă, fără succes însă, declarându-se neputincioși în final.
În contradicție cu motivul principal invocat de părinți, copiii participanți la studiu susțin că plecarea lor de acasă a fost cauzată de mediul violent de acasă și anume de abuzul fizic al părinților. Alt motiv este lipsa de supraveghere din partea părinților în urma plecării acestora la muncă în străinătate, a divorțului, detenției sau decesului unuia dintre părinți.
Un fapt îngrijorător pe care l-a relevat această cercetare este că, spre deosebire de profesioniști și părinți, care au menționat că primele contacte cu strada ale copiilor se întâmplă în jurul vârstei de 10 ani, copiii spun că acestea au avut loc de la vârste mult mai fragede, unii chiar de la 4 - 5 ani. Această discrepanță este un indicator al lipsei de informații în privința acestor copii, atât din partea profesioniștilor, cât și a părinților.
Ca urmare a rezultatelor obținute, studiul face o serie de recomandări pentru profesioniștii din domeniul protecției drepturilor copiilor, dintre care Liliana Foca le-a menționat pe următoarele ca fiind cele mai importante:
- Prima și, probabil, cea mai importantă recomandare este ca serviciile sociale să ia în considerare opinia copilului cu privire la plasament sau la reîntoarcerea în familie, iar pentru copiii care sunt de acord cu plasamentul, să se acorde o perioadă de adaptare la viața și regulile din centre.
- Să se dezvolte o serie de măsuri de suport pentru copiii care aleg să trăiască în stradă.
- Să se desfășoare campanii de educare a părinților cu privire la responsabilitatea de a-și supraveghea copiii.
- Profesioniștii care lucrează cu copiii în situații de stradă să participe la workshop-uri și seminarii de formare profesională.
- Să se colecteze sistematic informații referitoare la numărul copiilor în situații de stradă și la tendințele de migrare ale acestora pentru a eficientiza măsurile de intervenție și protecție a copiilor.
În urma prezentării rezultatelor cercetării și a discuțiilor de după, o concluzie generală printre specialiștii participanți la eveniment a indicat faptul că este imperativ să se țină cont de opinia și doleanța copilului când se ia o decizie în ce-l privește. Studiul a atins puncte sensibile, a deschis subiecte de discuții și a relevant aspecte care au nevoie de reflectare și de schimbare în privința copiilor în situații de stradă. Terre des hommes Moldova își propună să continue discuțiile în diverse cercuri de profesioniști, pentru a identifica și a implementa cele mai bune soluții pentru protecția și ajutorarea acestor copii.
Mai jos puteți descărca sumarul executiv al studiului, iar studiul complet în limba română și engleză poate fi descărcat AICI.
